Negocierile pentru revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-au finalizat, în urma unui amplu proces de consultări tehnice și discuții la nivel înal. Rezultatul principal: menținerea integrală a fondurilor nerambursabile și atragerea unor finanțări suplimentare pentru proiecte deja în implementare.
„Finalizarea negocierilor pentru revizuirea PNRR confirmă că România îyi menține angajamentele și capacitatea de a valorifica fiecare oportunitate de finanțare europeană. Am reușit să securizăm integral componenta de grant și să obținem finanțări suplimentare care vor susține proiecte critice în sănătate, infrastructură și energie. Acest rezultat este rodul unei munci intense și al unei colaborări strânse cu toate instituțiile implicate.”
— Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
Necesitatea revizuirii PNRR a rezultat din evaluările Comisiei Europene în 2024, care au identificat unele investiții cu risc major. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a propus încă din acea perioadă înlocuirea acestora și ajustarea bugetelor pentru a reflecta realitățile pieței.
Procesul de renegociere a inclus discuții în cadrul RRF Expert Group, consultări trilaterale tehnice și o rundă de discuții la București începutul lunii iulie, cu participarea Ministerului Finanțelor și a Băncii de Investiții și Dezvoltare.
Pe 15 iulie 2025, cu ocazia vizitei în România a directorului general al SG REFORM, Celine Gauer, autoritățile române și-au prezentat oficial poziția finală. Acordul a fost agreat prin videoconferința din 30 iulie, la care au participat doamna Gauer, ministrul Pîslaru și echipele tehnice.
Rezultatele revizuirii PNRR
- 2,15 miliarde euro pentru 5 loturi din Autostrada Moldovei A7 (Focșani – Pașcani);
- 183,6 milioane euro pentru achiziția a 1.200 ambulanțe;
- 535 milioane euro pentru 8 spitale majore (Cluj, Craiova, Bistrița etc.);
- 100 milioane euro pentru capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare;
- 1,66 miliarde euro pentru eficiență energetică în blocuri și clădiri publice;
- 86 milioane euro pentru cogenerare de într-o eficiență ridicată (Arad și Constanța);
- 400 milioane euro pentru rețele de apă și canalizare;
- 80 milioane euro pentru digitalizarea sistemului judiciar;
- 30 milioane euro pentru Cadastrul Apelor;
- 86,25 milioane euro pentru producția de hidrogen verde;
- 14,8 milioane euro pentru RPA în administrație;
- 5 milioane euro pentru Registrul Național al Clădirilor.
Astfel, România a securizat integral grantul de 13,57 miliarde euro și întreaga sumă de împumut: 8,01 miliarde euro. Forma finală a PNRR va fi transmisă Comisiei Europene pentru aprobare.